"Atunci a venit Iisus din Galileea la Iordan, catre Ioan, ca sa fie botezat de catre acesta.
Ioan insa Il oprea, zicand: „Eu sunt cel ce are trebuinta sa fie botezat de Tine, si Tu vii la mine?…“.
Si raspunzand Iisus, i-a zis: „Lasa acum, ca astfel se cuvine ca noi sa’mplinim toata dreptatea e“. Atunci L-a lasat.
Si dupa ce a fost botezat, Iisus a iesit indata din apa, si iata cerurile I s-au deschis; si Ioan a vazut Duhul lui Dumnezeu pogorandu-Se ca un porumbel si venind peste Dansul.
Si iata, glas din ceruri graind: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit intru Care am binevoit!“ (Sfanta Evanghelie dupa Matei 3, 13-17)
In ziua de 6 ianuarie crestinii sarbatoresc Botezul Domnului sau Boboteaza.
Dupa Nasterea Sa minunata din Fecioara Maria, Iisus Hristos avea sa-si petreaca anii copilariei si ai tineretii intr-un mod discret, ascultand de parintii Sai pamantesti si ajutandu-l pe Dreptul Iosif la tamplarie. Botezul la raul Iordan avea sa fie momentul in care Mantuitorul a iesit in lume, incepandu-Si activitatea Sa mantuitoare. Iisus a venit la Iordan pentru a primi botezul de la Ioan, dar nu pentru ca era necurat sau pentru ca avea vreun pacat, ci pentru ca sa dea pilda, dar si ca sa sfinteasca firea apelor si ca sa ne pregateasca noua scaldatoarea Sf. Botez.
Hristos S-a coborat in apa si a primit botezul de la robul Sau. Tremurand, Ioan a pus mana pe Stapanul si Dumnezeul sau si Hristos Si-a plecat smerit capul in fata lui. S-au desfacut atunci cerurile si s-a auzit glasul lui Dumnezeu-Tatal: "Acesta este Fiul Meu cel iubit intru Care am binevoit”. Iar Duhul Sfant S-a pogorat din cer peste Iisus, intarind cuvintele Tatalui.
Praznicul de azi in vorbirea Sfintilor Parinti si a cartilor bisericesti se numeste Epifanie, adica aratare, pentru ca Sfantul Ioan Botezatorul a aratat lumii pe Iisus cand Acesta a venit la el sa se boteze zicand: “Iata Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatele lumii” (Ioan 1, 29) dar si pentru ca are loc o descoperire a Sfintei Treimi in fata oamenilor: Tatal care glasuieste din cer marturisindu-L pe Fiul, Fiul botezandu-se in apele Iordanului si Duhul Sfant pogorandu-se in chip de porumbel. Azi se sfinteste firea apelor si odata cu ele intreaga natura si se desparte Iordanul si isi intoarce curgerea apelor sale vazand pe Stapanul botezandu-se. Ca si stropii de apa din raul Iordanului se cutremura si inimile noastre azi la marele Praznic al Botezului Domnului cand ne e dat sa vedem cu ochii nostri sufletesti smerenia pana la umilinta a Imparatului tuturor, care urmeaza sa fie botezat in Iordan de mana robului, ca sfintind firea apelor, Cel fara de pacate sa ne faca noua calea la nasterea a doua prin apa si prin Duh.
Puterea Sfintei Treimi, care a sfintit apele si le-a dat putere tamaduitoare si innoitoare de viata, ne sfinteste si pe noi prin sfanta taina a Botezului, fara de care nu putem fi membri ai imparatiei lui Dumnezeu si in lipsa caruia nu putem trai o viata duhovniceasca. Omul duhovnicesc se naste prin Botez, primeste pecetea chipului lui Hristos si apoi o viata intreaga se desavarseste prin implinirea poruncilor pentru viata vesnica. Sfintii Parinti ne arata ca in Sfantul Botez primim in dar cu totul desavarsit dumnezeiescul har; ca acest har intra in partea cea mai dinauntru a sufletului nostru ca intr-o sfanta a sfintelor din biserica launtrica a inimii noastre, dar ca nimeni, nici harul lui Dumnezeu, nici satana, nu sileste voia noastra. Sfantul Botez este desavarsit, dar nu desavarseste pe cei ce nu implinesc poruncile lui Dumnezeu.
Multi din cei botezati nu traiesc o viata demna de numele de crestin. Acesta este un adevar dureros, o dovada a calcarii fagaduintei facute in Sfantul Botez de a se lepada de Satana si de a se uni cu Hristos. Neglijarea si izgonirea din sufletele noastre a darurilor primite prin taina Sf. Botez inseamna dezertarea din imparatia lui Dumnezeu, pedepsirea cu pierderea vietii vesnice.
Aceeasi maretie care a inconjurat Botezul Domnului nostru Iisus Hristos ne inconjoara si botezul nostru, intrarea noastra ca membri in imparatia lui Dumnezeu. In numele Sfintei Treimi ne botezam si noi si primim darurile Duhului Sfant. De aceea, sa avem grija ca darurile primite prin taina Sfantului Botez sa infloreasca in sufletele noastre tot mai frumos si mai placut Domnului si ele niciodata sa nu se vestejeasca prin pacatele nemarturisite si nevindecate prin cainta si indreptare, sau sa se intunece prin invataturi straine, gresite si rele.
Botezul Domnului este astazi un indemn pentru noi toti la curatenia gandurilor, a faptelor, a vietii. E pilda de supunere catre Dumnezeu. Pentru toate acestea sa lasam azi ca apa sfintita sa ne spele de toate rautatile de pana acum. De toate pornirile rele. De toate inclinarile pacatoase. Sa lasam ca Aratarea Domnului in lume sa fie faclia vietii noastre. Mangaierea noastra. Puterea noastra. Sa deprindem mintea de a gandi si a face binele. A lucra dreptatea. A iubi adevarul. A nadajdui mantuirea. A imbratisa sfintenia. A crede si a lucra pentru viata viitoare, pe care o vom dobandi numai dovedind ca am inteles ca suntem fiii lui Dumnezeu si implinim poruncile Lui.
Inima noastra sa fie izvor nesecat de mila si de jertfa. Casa binecuvantata de rugaciune curata. Si atunci inima va fi pavaza credintei noastre, coiful mantuirii noastre, si sabia Duhului va oglindi spre ceruri intreaga noastra lucrare si ne va arata cu adevarat fii ai lui Dumnezeu, prin viata noastra. Amin.